Angampora

      Sri Lanka, o tara cu o istorie bogata , cu trecut de peste 3000 ani, ne prezinta o arta martiala care au practicat-o si conducatori ai tarii si care nu a lipsit la evenimente nationale. Un rol important in perfectionare, l-a avut fara doar si poate si necesitatea de a lupta multi ani cu vecina India , pentru a-si pastra libertatea.

      Desi o tara mica-,, Perla din Oceanul Indian”- locuitorii si-au dezvoltat , propria arta de lupta si au numit-o Angam, care initial au fost de fapt tehnici de razboi, apoi practicantii au transformat-o intr-o arta martiala..

      Anga in limba natala inseamna partile corpului uman si pora - lupta, dezvoltindu-se atit ca o lupta fara arme si folosind partile corpului pentru lovituri si blocaje, cit si lupta cu arme, aceasta numindu-se : Illangam.

     Armele folosite sunt diverse , amintim: sabie , baston lung, cutit, secure, un fel de ,,bici cu mai multe curele”.

      Este o arta martiala cu miscari continue- curgatoare, dar inselatoare, practicantii purtind un costum de lupta de culoare alb/crem, format din pantaloni largi si vesta fara mineci, in ,,V”  la nivelul hara.

       Muzica de tobe a fost  si ea introdusa in cadrul acestei arte martiale, chiar in timpul luptelor muzica fiind nelipsita.

       In anul 1815 , cind insula a fost ocupata de britanici, au fost interzise antrenamentele de Angampora, considerindu-se ca prin practicarea acestora se submineaza puterea autoritatilor britanice. Totusi dupa  2500 de ani de evolutie Angampura nu a fost uitata , ea fiind practicata in secret in cadrul familiilor.

      Specific acestei arte stravechi sunt loviturile rapide de picioare si sariturile,, ca de fluture”.

      Crisan Florin